Atunci când nu mai recunoști persoana iubită…

Atunci când observi pe zi ce trece că cel care ar fi trebuit să te țină în “puf”, se poartă de o mie de ori mai frumos cu niște simple cunoștințe decât cu tine, te doare, te enervezi și îi spui și lui asta, însă el spune că ar trebui să fi mândră de ce fel de persoană ai lângă tine, pentru că nu toți se poartă frumos cu toată lumea. Dar, el nu înțelege că pe tine te deranjează că nu se poartă la fel și cu tine. Pe tine te deranjează când vezi că atunci când vine vorba de altcineva imediat sare în ajutor, iar când vine vorba de tine se face că plouă sau te ajută mai târziu..

Atunci când vezi că nu își mai dă interesul să te surprindă cu mici cadouri și pe deasupra îți și spune că dacă îți dorești ceva îți poți cumpăra și singură..cum te simți? Simți că nu mai recunoști omul de lângă tine, nu? Sau poate chiar simți că nu l-ai cunoscut niciodată și te întrebi dacă cumva înainte tot ceea ce făcea, făcea doar ca să te mulțumească pe tine, nu pentru că așa simțea el că ar trebui să facă. Asta nu înțeleg eu la bărbați.. De ce consideră că trebuie să depună efort doar când vine vorba să cucerească o fată și în timpul primilor ani de relație? Ei chiar consideră că fetele nu mai au nevoie de mici atenții odată cu trecerea timpului? De ce? Le e atât de greu să aducă un zâmbet pe buze persoanei iubite? Le este atât de greu să demonstreze persoanei iubite că este importantă?

Sunt de părere că aceștia cred că odată ce au lângă ei pe cineva, vor avea mereu, asta poate și din cauza respectivei persoane care a lăsat această impresie. Impresia asta desigur este greșită, până la urma urmei odată și odată orice om se satură sau poate întâlni pe altcineva..

Atunci când simți că ești mințită și bănuiești că ceva necurat se întâmplă este cel mai groaznic sentiment pe care-l poți avea într-o relație. Gândul că el te poate înșela și apoi momentul în care afli că a făcut asta, doare enorm. Ăsta este unul dintre momentele în care ți-ai fi dorit să nu ai dreptate, ți-ai fi dorit ca tu să aberezi și din cauza geloziei tale să vezi greșit lucrurile, însă nu a fost așa.. Poate că chiar ți-ai fi dorit să nu afli niciodată acest lucru, mergând pe premiza “ceea ce nu știi nu te afectează”.

Cel mai mult ți-ai fi dorit că el să-ți fi fost fidel. Indiferent de ceea ce ai fi vrut să fie și nu a fost, faptul este deja consumat. Poate că pentru el a fost doar o aventură sau poate că s-a și îndrăgostit și dorește să încheie relația cu tine că să se poată bucura de cealaltă, fără să o mai țină ascunsă.. Poate că vrea să-l ierți și să va continuați relația ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat sau cu speranța că nu se va mai întâmpla. 

Însă ai putea tu să treci peste așa ceva? Ai putea să accepți faptul că cel pe care îl considerai sufletul tău pereche, s-a rătăcit prin alt pat? 

Doar tu poți decide asupra viitorului relației tale sau asupra incheiării acesteia. Nu te lăsa influențată de nimeni. Nu te lua după sfatul părinților sau prietenelor pentru că apoi poate vei ajunge să-ți pară rău că nu ai luat o decizie pe cont propriu. De ce să te gândești “cum ar fi fost dacă?” când poți să vezi asta, alegând exact ceea ce tu crezi că este mai bine pentru tine. 

Desigur și după aceea vei avea momente în care te vei întreba “cum ar fi fost dacă aș fi ales cealaltă varianta”, dar măcar vei fi împăcată cu tine însuți, pentru că nu te-ai lăsat manipulată de nimeni, pentru că ai fost în stare să decizi singură. 

Similar Posts:

%d bloggers like this: