De câte ori nu ai simțit că furia te copleșea și nu știai ce să faci?

Granițele personale neclare duc adesea la furie. Din acest punct poți începe să crești. Atât pentru femei cât și pentru bărbați, furia neclarificată – ca origine, exprimare, nevoi, așteptări, responsabilități – duce la și mai multă suferință. Mulți bărbați, dar și femei, resimt apăsarea furiei: “ Sunt furios pe ea, mi-e greu să mă mai aproprii.“

De câte ori nu ai simțit că furia te copleșea și nu știai ce să faci? Să răbufnești și să spui ce simți, sau să taci și să eviți conflictele? Sau poate ai încercat ambele variante, și rezultatul tot dureros a fost.

Te simți tratat prost și te tot gândești de ce te tratează oamenii ca pe un preș? Simți că explodezi din lucruri minore, care atunci ți se păreau catastrofale? După care te simți stânjenit, vinovat, de cum ai reacționat și încerci să-ți justifici exagerat de mult gestul de furie? Sau, dimpotrivă, crezi că e bine să spui ce simți tot timpul și crezi că ceea ce simți este o dovadă a realității?

Poate ți se pare că “dacă nu-mi iau precauții, ceilalți profită de pe urma mea, așa că trebuie să ripostez imediat”. Conflictul este amenințător și periculos într-o relație. Sau, poate, ca femeie, crezi că furia este o emoție nefeminină, prea agresivă, e o pierdere a controlului când o trăiești, așa că vrei să scapi cumva de ea.

În încercarea de a rezolva problemele în relație ai obținut tot durere, ai ajuns la resentimente? La și mai multă furie? Furia neexprimată înseamnă, în timp, tristețe și deprimare, înseamnă resentimente. Nu poți iubi pe cineva dacă ai resentimente față de el.

Furia care se transformă în durere, te ține departe de partener, dar și de tine. E greu să te reconectezi tu cu tine când furia este încă prezentă atât de puternic. E ca o formă de distragere a atenției de la ce simți și ai nevoie de fapt.

Când trăiești furia, gândurile, analizele și interpretările proprii, te țin departe de nevoile tale și ale voastre. Este tentant să punem diagnostic celuilalt, mai ales în situații de stres, când ne lipsește tăria de a ne uita la noi. Resentimentele sunt ca un zid gros și dureros, care te desparte de tine însuți și de cel de lângă tine.

Furia este un semnal, un mesaj care îți comunică ceva valoros: lipsa de autonomie, de autocontrol, de granițe clare, cu amestecul neplăcut al responsabilităților neînțelese cum se cuvine. Simți că tu ești responsabil pentru sentimentele și nevoile celorlalți, și ceilalți sunt responsabili pentru cum te simți tu: ideea de responsabilitate este inversată.

Și ori ai granițe fluide, ori foarte rigide, adică fie te dezvălui cu ușurință multor persoane, fără să ții cont de gradul de intimitate și de ritmul firesc al dezvăluirilor, fie ești suspicios și neîncrezător în oameni și nu te deschizi celorlalți, păstrezi multe lucruri ascunse, nespuse.

La toate acestea, se adaugă durerile nevindecate din trecut care s-au reactivat, o nedreptate, de pildă, sentimentul că ceea ce vrei și ai nevoie, este ignorat de celălalt, astfel că te simți rănit.

Adesea, într-o relație, furia înseamnă că faci prea multe sau dai prea mult, mai mult decât îți este confortabil să faci și mult mai mult decât primești. Și trăiești cu speranța ca cel de lângă tine să observe, să te vadă, să vină către tine.

Sau simți furie când celălalt face ceva care îți dă sentimentul că nevoile tale nu sunt înțelese, ascultate, respectate, că limitele și granițele tale au fost încălcate. Sentimentul că ceea ce dai, nu dai cu relaxare, cu drag, ci pentru că e imperios necesar să o faci.

Furia, este un mesager, ca și frica sau durerea fizică. Ceva ne lipsește în dezvoltarea și maturitatea noastră sau ne tulbură echilibrul, integritatea. Ce îmi comunică furia? Să mă reîntorc la ceea ce simt. Alteori, furia maschează diverse emoții: poate frica de respingere, rușinea, supărarea.

Tot furia ne ține departe de emoțiile pe care le trăim. Observăm uneori oameni care se înfurie foarte ușor, aceștia sunt foarte nesiguri, cu emoții dureroase, pe care le ascund prin furie. A avea toleranță și a fi în contact cu tine însuți înseamnă să ai abilitatea de a sta cu emoția atunci când o trăiești. Fără să fugi de ea prin alte reacții și comportamente.

Similar Posts:

Leave a Reply