Întotdeauna vorbim despre importanța prieteniei. Concepte, cuvinte și fraze, cum ar fi “cei mai buni prieteni pentru totdeauna”, “prieteni până la sfârșit”, “prietenii adevărați” le aud atat de des încât am început să pun la îndoială semnificațiile reale din spatele acestora.
Ce înseamnă cu adevărat prietenia?
Prietenia este un lucru atât de frumos, dar şi manipulator în acelaşi timp. Toată lumea vrea să însemne lucruri diferite în funcție de ceea ce doresc sau au nevoie, la un moment dat. Prietenia este atunci relativă şi subiectivă. Și asta trebuie să fie unul dintre cele mai deprimante lucruri de care tocmai mi-am dat seama.
Oamenii se vor apropia de tine atunci când își vor da seama că aveţi atât de multe în comun. Se vor uni cu tine când vor realiza că gândiţi la fel! Și apoi, într-o clipă, s-a terminat, pentru că ai făcut ceva pe care, probabil, ei nu voiau să faci.
În secolul 21, singurul prieten adevărat pe care îl ai este sinele tău. Poți să mă dispreţuieşti pentru asta. O voi lua ca și cum voi face multe alte lucruri pe care le fac așa-zişii tăi prieteni aproape zilnic.
Mi se pare incredibil să întâlnesc oameni care au rămas prieteni de când erau copii la grădiniță. Cum au reușit să facă acest lucru – să-și pună la o parte toate păcatele, să-și pună deoparte îngrijorarea, munca, cariera și banii și să rămână prieteni care rămân neatinşi de orice efect materialist sau egoist?
Astăzi, prieteniile par a fi construite mai mult pe numărul de urmăritori, bani, și perspective de carieră. Nimănui nu-i mai pasă de sfințenia legăturii. Dar, stai o secundă. Este doar acum? Sau a fost ceva predominant chiar și în trecut? Am fost prea orbiți de definițiile noastre greșite ale prieteniei?
Prietenia nu are legătură cu discutarea intereselor dragostei în timp, decodificând ceea ce înseamnă anumite conexiuni și semne, completându-și frazele reciproce. Prietenia nu se referă la tratamentul tăcut dat cuiva despre ceva atât de mic, mai ales atunci când ar putea exista probleme mai mari la îndemână.
Prietenia nu are legătură cu ce a spus el sau cu ce ai făcut tu. Este transcendentală. Dar, suntem prea ocupați cu cuantificarea prieteniilor în loc să calificăm relațiile reale. Nu este vorba despre întâlnirea la locul de muncă sau la petrecerea după servici. Nu este vorba despre faptul că sunteți nou sau vechi. Nu este vorba de statutul tău social sau de popularitatea ta.
La sfârșitul fiecărei zile, prietenia într-adevăr este doar despre persoana (persoanele) care te sună la ora 1ca să-ţi spună că nu a fost niciodată vina ta că s-a întâmplat ceva rău. Nu contează dacă sfatul merge pe la urechi surde şi continui să plângi. Faptul că şi-a petrecut două ore bune doar încercând este tot ce contează.
Este vorba de persoanele care au avut grijă să vorbească cu tine când ai avut un atac de anxietate la ora 4 dimineața chiar și atunci când trebuiau să se trezească două ore mai târziu pentru muncă. Doar pentru a se asigura că eşti în siguranță.
Prietenia este despre acea persoană care știe, fără să-i spui, că ai o zi, o săptămână sau un an greu. E totul în aspect, în felul lor de a fi. Nu este vorba despre excluderea accidentală. Este vorba despre includerea intenționată chiar dacă simți că nu te încadrezi.Prietenia este despre acea persoană care vine și stă alături de tine într-un loc aglomerat și se asigură că eşti bine.
Pentru că, uneori, este nevoie de o singură persoană pentru a înțelege adevăratul sens al prieteniei. Un sens care într-adevăr nu are nici o definiție din manuale, nici o noțiune preconcepută și nici o limită sau așteptări stabilite. Uneori, aceasta ar putea fi o persoană pe care tocmai ai cunoscut-o, ar putea fi și cineva pe care a-i cunoscut-o toată viața. Nu e vorba de timp, e vorba de moment.
Prietenia poate fi cel mai bine descrisă ca abstract. Schimbă forma, structura și tărâmul, în funcție de situație și de oameni. Sunt binecuvântați cei care găsesc o experiență atât de frumoasă, deoarece știu că prietenia nu are definiție, structură sau sens. Pur și simplu este ceea ce este. Și asta e prietenia.
