Gândește-te la mintea ta ca la o grădină frumoasă. La început grădina este dar un petic de pământ. S-ar putea să ai o mulțime de spini ( ura de sine ) și de pietre ( Disperarea , furia , îngrijorarea ). Un copac bătrân numit frică, ar trebui retezat. După ce ai scăpat de toate aceste lucruri, iar terenul este propice, plantezi niște semințe și mici vlăstare de bucurie și prosperitate. Soarele luminează asupra locului, tu uzi grădina, îi dai substanțe hrănitoare și atenția plină de iubire de care are nevoie.
La început pare că nu se întâmplă mare lucru. Dar nu te oprești. Continui să te îngrijești de grădina ta. Dacă ai suficientă răbdare, grădina ta dă roade. La fel stau lucrurile și cu mintea – alegi gândurile pe care vrei să le nutrești și, cu răbdare, acestea vor crește și vor crea grădina cu experiențe pe care ți-o dorești.