#CălătorieAutentică

N-aș fi crezut niciodată că voi avea curajul să călătoresc singură… și că o să-mi placă atât de mult Dacă mi-ar fi spus cineva, acum câțiva ani, că voi ajunge să călătoresc singură prin lume, că voi rătăci pe străduțe necunoscute, că voi mânca singură la restaurant fără să mă simt stânjenită și că voi descoperi o versiune nouă, mai curajoasă și mai liberă a mea… probabil aș fi zâmbit neîncrezătoare. Nu pentru că nu mi-ar fi plăcut ideea, ci pentru că nu credeam că aș fi capabilă. Am fost mereu genul de persoană sociabilă, extrovertită, cu prieteni mereu aproape, cu planuri făcute în grup, cu zeci de conversații și râsete pe drum. Am călătorit și înainte singură de n ori până la anumite destinații, cu autocarul sau avionul, dar știam mereu că la capătul drumului mă așteaptă cineva, un prieten, un grup, o persoană dragă. Nu eram niciodată cu adevărat singură. Aveam cu cine să explorez, cine să-mi facă poze, cu cine să împart momentele de bucurie și descoperire. Dar călătoria solo, în adevăratul sens al cuvântului? Nu, asta părea de domeniul „altora”. A celor mai curajoși, mai independenți. Eu? N-aș fi crezut. Cred că de aceea nici nu am încercat prea curând o astfel de experiență. Pentru că întotdeauna aveam cu cine să merg. Iar acum, chiar dacă încă merg în tot felul de locuri cu prietenii, s-a ivit ocazia în care am decis să plec singură. Și Doamne, cât mă bucur pentru asta… Prima experiență solo – și începutul unei noi povești Totul a început într-un mod spontan, fără prea multe planuri. Am decis să merg singură la Intencity festival în Craiova. Cinci nopți în care am fost doar eu cu mine. Și a fost… extraordinar! M-am dus singură la Aquapark Craiova, căci organizatorii festivalului pregătiseră o petrecere gratuită pentru participanți (iar cum eu ador să merg la piscină sau mare, nu aveam cum să ratez această ocazie). La piscină am zărit o fată din Japonia care tocmai rugase pe cineva să-i facă o poză. Părea singură, iar ceva în mine m-a îndemnat s-o abordez. A fost un impuls sincer, spontan, genul acela de moment în care simți că trebuie să spui „Bună!”. Am început să vorbim, conversația a curs natural, ca și cum ne cunoșteam de mult. Ne-am împrietenit pe loc și am petrecut împreună prima zi de festival, bucurându-ne amândouă de atmosfera vibrantă și de…