Despre România și români!
By Cătălin Udrea
Iartă-mă tu dulce țară,
Te-am lăsat în spate și-am plecat afară
Eu nu te urăsc pe tine
Doar pe cei asemeni mie
Ei nu merită să îți admire frumusețea
De fapt puțini o fac și nu prea adesea
Vara uită că mai ești a noastră
Și pleacă în concedii cât mai departe de țară.
Românii sunt prezenți în toate colțurile lumii
Și caută orbește ce tu le oferi deja acasă.
Sunt unul dintre cei plecați
Și mi-e rușine
Dar spune-mi tu dragă Românie
Cum să învățam să te iubim și să trăim în armonie?
Te întreb pe tine nu pe cei ca mine
Pe ei nu-i mai întreb
De mult au uitat aceste cuvinte.
Această zi simbolic ți-a fost dată
De ultimii români
Ce te-au iubit și respectat o viață.
Cu timpul ne-am schimbat doar noi
Și-n foametea după niște hârtii
Acum te schimbi și tu – puțin câte puțin
Când unii dintre noi te vând bucată cu bucată
Iar noi ceilalți nu facem decât să privim.
Popor ce te calcă în picioare
De la Dunăre la Prut
Cărora le dai pe masă de mâncare
Distrug ce trebuie protejat prea mult
Cât de ignoranți să fie oare
Să distrugă casa pe care ei și cei de dinainte
Frumoase anotimpuri au trăit
Să ne gândim cu toții că e și ziua României
Ca pământ și tot ce ne-nconjoară
Nu doar a noastră ca popor
Popor ce nu mai merită să o pășească.
