3000

Uneori îmi  pun problema existenței omului pe pământ. Și fiecare răspuns pe care-l pot primii e plin de contradicții. Există cu adevărat un destin pe care trebuie să-l urmăm ? Cât de mult contribuim noi la realizarea propriului succes ? sau doar pur și simplu suntem purtați de fiecare acțiune pe care o întreprindem. In viață vom fi nevoiți să facem foarte multe alegeri, alegeri de pe urma cărora ni se creează propriul viitor, spun alții. Nu ai timp? Salvează articolul ca PDF Obosit? Descarcă articolul PDF pentru a-l citi mai târziu Dar dacă ne-am întoarce în trecut si am alege un alt drum, o altă cărare făcând pur si simplu o alegere diferită, oare viitorul nostru s-ar schimba radical ? Suntem noi capabili să luam  mereu deciziile corecte ? Cu siguranță unii dintre noi ar răspunde că s-au născut să-și atingă un țel pe care l-au avut propus de către Dumnezeu încă de la prima zi de naștere, alții cred că destinul variază in funcție de noroc, sau alții spun că în mare parte viitorul ține de alegerile pe care le facem încă de mici copii. Dar nu suntem prea mici spre a alege drumul unui viitor strălucit ? Suntem noi într-adevăr pregătiți să luam decizii așa de importante? Toți suntem într-adevăr lucizi spre a lua o decizie corectă ? Suntem pregătiți să acceptăm realitatea? fie ea bună sau rea a trebuit să menținem cursul vieții noastre. Și acum mă gândesc, greutățile pe care le întâmpinăm de-a lungul copilăriei, adolescenței vor avea un impact pozitiv care va ajuta la realizarea noastră, sau e doar o piedică spre împlinirea unui vis ? Întrebări, întrebări și întrebări … la care cu greu putem găsi răspunsuri. Problemele se ivesc la orice colț, fie ele de orice natură. Știu că citeam într-o zi « Amurgul gândurilor ‘’ de prea cunoscutul E.Cioran și entuziasmat la maxim de ideea textului, la un moment dat am dat peste o frază în care spunea  “ Ruptura de ființă te face bolnav de tine însuți, încât este destul să pronunți cuvinte ca: uitare, nefericire, despărțire, pentru a te dizolva într-un fior mortal. Şi atunci, ca să trăiești, riști imposibilul: accepți viața. » Acest lucru nu m-a făcut decât să mă gândesc la greutățile fiecărei persoane, care a avut neplăcerea de a experimenta sentimente neplăcute. Și cu toate acestea observam că orice lucru, orice avere strânsă de-a lungul vieții nu ne mai poate ajuta. Suntem nevoiți astfel să…